Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Communiqué

Le 18 mai 2015 à 19 heures aura lieu le vernissage de l'Expo-Atelier « Au bout de nos ombres, la légende de l'amour sans fin ® », à la galerie Novera ou nous vous attendons pour voir les œuvres et écouter de la poésie et le récit du long chemin de la Méditerranée à la mer Noire, passant par l'île de Malte…

Galerie ouverte toutes les jours de 11h à 20h, du 18 au 25 mai 2015.

Expo-Atelier d’Arts, du 18 au 24 mai 2015

Galerie NOVERA: 2, rue Pierre Le Grand, 75008 PARIS, près de la Salle Pleyel

 

Recherche

8 juillet 2007 7 08 /07 /juillet /2007 14:00

Le marché immobilier après l’intégration

(Quelques repères, après ma visite à Bucarest)

Motto:  Après la chute de Ceausescu on entendait dans les rues «Nu ne vindem tara» - «Nous ne vendons pas notre pays» et «Afarà cu strainii» - «Dehors les étrangers»

Après l’entrée dans l’Union Européenne: «Totu-i de vânzare» - «Tout est à vendre» et «Vin stàinii» - «Les étrangers sont les bien venus». 

  IMG-1864.JPG

En cinq ans, le prix au mètre carré du logement ancien est passé de 100 € à 1000 € à Bucarest. Il ne s’agit pas d’une statistique officielle, mais d’une constatation personnelle. Pendant cette même période, aucune amélioration significative des parties communes ou de l’aspect extérieur des bâtiments n’a était faite. Les espaces extérieurs autour des immeubles se sont améliorés si peu, qu’il n’y a que quelques exceptions qui confirment la règle.

Il est vrai que «l’effervescence commerciale» anarchique installée après 1990 a été réduite dans les marchés d’aspect plus convenable et que la poussière dans ville est plus soutenue par une arrivée des balayeurs en action du matin au soir …et même la nuit.

La gestion du parc locatif est encore une affaire d’amateurs formés par les mairies et qui commencent à prendre des salaires et s’organiser comme ils peuvent, à l’échelle d’un immeuble ou dans les grands ensembles à l’échelle d’une cage d’escalier.
L’initiative individuelle, et la persévérance de certains montent que le dispositif peut donner des résultats visibles au niveau de l’environnement immédiat des immeubles (aire de jeux, places de stationnements, espaces verts… voir l’article).

 
Un fonds pour l’amélioration de l’habitat a été mis en place mais l’utilisation est grevée par l’anomalie des transformations des façades ces dernières années, et des équipements dont la qualité est très contrastée.

Il y certes une amélioration de la consommation de l’énergie individuelle et des grands travaux pour l’amélioration du chauffage urbain à Bucarest (photo).

 
Un éventuel management de l’immobilier avec des méthodes rigoureuses doit s’inscrire dans une anarchie urbaine qui essaie de se cacher derrières des énormes «toiles publicitaires» et faire la différence avec les milliers de fausses agences immobilières. Les transactions vont bon train et on fait la queue dans les offices notariaux.

Pour s’installé sur ce marché, il ne peut y avoir qu’une méthode: organiser ces gestionnaires individuels et leur donner les moyens d’action faisant une économie d’échelle.

L’immobilier d’affaires (bureaux, commerces, entrepôts, halles industrielles) semble, dans la même anarchie urbaine, très dynamique, avec, malheureusement, des implantations hasardeuses en fonction des disponibilités foncières, sans une stratégie de développement urbain durable.

Certaines municipalités commencent à faire appel à la consultance internationale pour construire leur stratégie (voir article).
A Bucarest on voit apparaître des affiches pour la location d’espace de bureaux et des halles industrielles sur les sites des anciennes usines qui ne fonctionnent plus.

 27-MAGHERU-IMG-8485.JPG
Ces cinq dernières années les loyers pour les centres d’affaires ont baissé de moitié d’après certains rapports publiés récemment. Un journal économique titrait «Les Roumains se bousculent pour travailler dans les bureaux» publiant les coûts annuels d’occupation de l’espace de travail dans les bureaux. D’après DTZ Echinox, en Roumanie le coût est de 2.600€ par employé, entre l’Inde à 980€/employé et la Grande-Bretagne à 1.7470 €/employé. Ce coût est donné avec une mention assez floue de la surface de l’espace de travail par employé à 7 mètres carrés, faisant référence au minimum acceptable utilisé pour le calcul, à la construction, du volume d’air ventilé.

La tendance serait à la baisse à cause de la faible disponibilité des bureaux sur le marché.
La hausse de prix est de 80-110% cette dernière année pour les terrains de construction dans les «sanctuaires bucarestois» et même de plus de 250% en deux ans dans les capitales régionales (d’après SGA România – l’Institut de consultance immobilière).

Enfin le management des services à l’immobilier est le secteur qui sera le plus dynamique à condition de lancer une vaste opération de formation au niveau municipal, soutenue par des opérations de partenariat public-privé suivant le modèle français.

 
Dans le secteur de la construction on commence à sentir un manque de main-d’œuvre qualifiée; beaucoup d’ouvriers travaillent hors des frontières (ailleurs dans le monde).

Nous reviendrons sur le sujet avec le lancement d’un cabinet conseil en management de l’immobilier et des services dans les trois mois.

Emmanuel CRIVAT 
voir aussi:

Le Marché Immobilier en Roumanie - Opportunités d'investissement
Bucarest, Place de la Révolution, La synthèse des études

APPARTEMENT A VENDRE A BUCAREST:
http://www.azengineering.org/album-329170.html


Chambre de Commerce et d'Industrie de Paris


LES DEFIS DE LA ROUMANIE APRES SON ENTREE DANS L'UNION EUROPEENNE
«Nous avons énormément d´argent, je suis venu chercher votre savoir-faire...»
...sont les mots du Ministre de roumain de l´Économie Monsieur Varujan Vosganian, à l´occasion du Forum économique franco roumain organisé par la Chambre de Commerce et d´industrie de Paris le 30 janvier 2007.
Francophone et francophile par excellence, Monsieur Vosganian a effectué sa première visite en tant que ministre en France, un clin d´œil pour notre milieu économique. Le titre de ce forum est suggestif : « Les défis de la Roumanie après son adhésion à l´Union européenne». Et le «défi» est important. La Roumanie, 22 millions d´habitants, septième plus grand pays de l´Union européenne, va devenir (s’il ne l’est pas déjà) un vaste chantier.
Les infrastructures routières, le bâtiment industriel, le traitement de l´eau, l´immobilier, l´agriculture le tourisme, tout est à transformer. Cette transformation nécessite la mobilisation de tous les corps de professions et de métiers familiarisés avec les normes européennes de qualité, de protection du consommateur et la conduite de projets.
La France est présente en Roumanie. Dans tous les tableaux, la présence française oscille entre la troisième et la quatrième position, soit au niveau des investissements, soit des échanges commerciaux. Sauf que, entre la statistique et la réalité existe une différence.
Renault, Lafarge, Orange, Alcatel, Société Générale, représentent 80% de cette statistique. Ils sont gagnants, mais la place pour les PME/PMI françaises est libre et surtout attendue.
Le cabinet de conseil EU.RO.PE. Réseau Experts compte plus de dix années d´expérience dans l´accompagnement des projets économiques et sociaux des entreprises et des collectivités locales françaises dans les pays de l´Europe centrale et orientale en général, la Roumanie en particulier. Faisons un bout de chemin ensemble!
_____________________________

Le marché immobilier roumain

Vara 2008 pentru piata imobiliara in România

“Din punct de vedere al volumului de tranzactii, in aceste luni nu vor fi concluzionate tranzactii de nivelul celor din 2007, tocmai pentru ca anul acesta nu a fost atat de activ pe piata de investitii precum anul trecut. La aceasta data, ar trebui sa se incheie tranzactii incepute in ianuarie, februarie 2008”, ne-a explicat Georgiana Anghelus, consultant in cadrul diviziei de investitii a companiei Colliers .

Intrucat piata in acel moment era mult sub influenta crizei subprime - ce a generat apoi blocajul financiar din pietele vest europene - investitorii fie s-au retras, fie au asteptat sa vada ce se va intampla si ce influente vor avea aceste tulburari financiare globale, crede Anghelus. Astfel,
apetitul pentru investitii a fost foarte scazut in acea perioada, iar urmarile acestui fapt se vad acum.

Si Dan Ionascu, directorul departamentului de evaluare Cushman & Wakefield Activ Consulting, este de parere ca, pana in luna octombrie, nu se intrevede nici o tranzactie certa, de amploare, care ar putea misca piata imobiliara, dar asta nu inseamna ca nu pot exista surprize.

“Este vara si frenezia imobiliara s-a stins in urma cu doua luni. Oferta de terenuri si de apartamente a crescut foarte mult, depasind cu mult cererea. Insa aceasta nu reprezinta o blocare efectiva a pietei imobiliare. Cresterea ofertei a aparut pe fondul dezinteresului marilor investitori, care determina gradul de absorbtie, deci dezinteresul acestora a determinat in final o aglomerare a ofertelor pe piata
”, afirma oficialul Cushman & Wakefield Activ Consulting.

Despina Ponomarenco, Head of Marketing & Communications in cadrul CBRE Eurisko, crede ca anul 2008 a fost in general un an mai slab decat 2007, clientii, in special cei pe segmentul rezidential, fiind in “stand by” si asteptand scaderea preturilor.
Din aceasta perspectiva, este de asteptat ca vara lui 2008 sa fie mai slaba fata de cea din 2007.

Info : WALL-STREET, Business in timp real

martie 2010: Casa de 200 mp "la rosu"- 56.000 de euro

Constructia unei case in regie proprie in Bucuresti poate costa 56.000 de euro (teren 400 mp + locuinta “la rosu” cu o suprafata de 200 mp construiti), in functie de materialul folosit si de zona in care este achizitionat terenul.
Printre cele mai ieftine terenuri din Bucuresti sunt cele din zona Soseaua Alexandriei, in cartierul Haliu gasindu-se loturi de 300-500 mp, cu utilitati, la preturi de 70-110 eur/mp. O varianta o reprezinta si casele “la rosu” (fara finisaje), pentru care se cere un pret de 65.000-95.000 de euro.
Indiferent daca materialul principal de constructie al casei este lemn, BCA, caramida, metal sau beton monolit armat, pretul de constructie/mp porneste de la 130-150 de euro, potrivit informatiilor prezente pe site-urile firmelor de profil centralizate de Wall-Street.
Pe de alta parte, constructia unei case “la cheie” (structura, utilitati, finisaje) costa 400-600 de euro/mp. Cele mai ridicate preturi sunt cele ale caselor construite din beton monolit armat, in vreme ce variantele mai ieftine sunt locuintele cu structura metalica sau din lemn masiv.

Info : WALL-STREET, Business in timp real
______________________________________

Offre générale pour des terrains en Roumanie

Investissement durable en Roumanie
___________________________________________
Voir 2008:
Le marché immobilier roumain (en roumain)

Pe malul Siretului de la Adjudul Vechi

Partager cet article

Repost 0

commentaires

EC 25/11/2009 15:35



NOIEMBRIE 2009
Preturile de vanzare ale apartamentelor vechi din Bucuresti au scazut cu 0,76% in ultima luna (perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2009) si cu 45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp
ce preturile apartamentelor noi au scazut cu 3,04% in ultima luna si cu 51% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.


EC 29/06/2008 18:24

Terenurile de golf din Romånia råvnesc la bila albă a Europei
22.05.2007, Capital
http://www.romaniangolffederation.com/shownews.php?w=13
Unii îl consideră cel mai frumos sport, alţii cred că e vorba de o activitate destinată exclusiv snobilor. Dincolo de această controversă, terenul de golf rămâne locul în care o bună parte dintre puternicii lumii se duc să-şi exerseze îndemânarea şi răbdarea, să se relaxeze, dar şi să încheie înţelegeri economice, politice sau militare. Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, în România existau cinci terenuri de golf. Patru au fost devastate de armatele germane şi desfiinţate, câţiva ani mai târziu, de comunişti. Al cincilea, cel de la Clubul Diplomatic din Bucureşti, după ce a fost ocupat temporar de un spital de campanie al Wehrmachtului, a pierdut, o dată cu naţionalizarea, nouă din cele optsprezece găuri, iar în 1975, a fost închis la ordinul lui Ceauşescu. Şapte decenii mai târziu, încă ne chinuim să ajungem la nivelul antebelic. Există, în prezent, patru terenuri de golf în România (reprezentând trei procente din totalul terenurilor din Europa de Est) şi în anii ce urmează este posibil ca numărul lor să se dubleze (ceea ce nu ne va ajuta, totuşi, să ratăm ultimele locuri ale clasamentului). Singurul teren care a reuşit să renască după 1989 este cel de la Clubul Diplomatic. „Înainte să vină comuniştii, era cea mai modernă locaţie pentru golf din estul Europei. Am pierdut jumătate din găuri atunci când s-a înfiinţat Parcul Herăstrău. De exemplu, unde este roata mare acum, era înainte «cupa 17». Apoi, terenul s-a închis de tot, fiind refăcut în anii ‘90. Acum, avem numai şase găuri, dar asta nu ne împiedică să organizăm în fiecare an şapte-opt turnee“, spune George Luţă, profesorul de golf al clubului şi singurul român care a obţinut, până în prezent, licenţa de profesor de golf profesionist. Locaţia din nordul Capitalei, unde vin să joace ambasadori, consuli, oameni de afaceri, dar şi celebrităţi artistice sau sportive (ca Dan Pescariu, Florin Segărceanu sau Mugur Mihăescu), s-ar putea extinde, în curând, de la şase la nouă găuri. „Terenul îl deţinem, mai trebuie doar să-l amenajăm, sperăm să începem lucrările chiar din această toamnă. Trebuie să se implice, însă, şi statul, căci Clubul Diplomatic aparţine Ministerului de Externe“, explică Luţă. Legendarul profesor Tot o extindere este planificată şi la terenul de la Pianu de Jos, din judeţul Alba. „Vrem să ajungem de la nouă la optsprezece cupe. Terenul există, de la bun început am concesionat pe 49 de ani o suprafaţă de 75 de hectare, iar banii vor proveni din fondurile proprii şi din sponsorizări. Sperăm să finalizăm într-un an - doi“, afirmă directorul clubului, Nicolae Ursu. Acesta dezvăluie şi că lângă teren va începe construcţia unui hotel cu restaurant şi piscină, proiect finanţat în pincipal de preşedintele clubului, omul de afaceri italian Giorgio Tomaselli, şi de patronul firmei Elit din Cugir, Dorin Mateiu, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria cărnii. Clubul de golf de la Pianu de Jos se numeşte, din 2004, „Profesor Paul Tomiţă“, în cinstea celui mai faimos jucător şi instructor de golf din România (a fost, printre alţii, profesorul de golf al Regelui Mihai), originar din localitate. „Când Paul Tomiţă a împlinit 80 de ani, în 1994, am organizat în comună o demonstraţie de golf. Un an mai târziu, am decis să înfiinţăm clubul, iar în 1996, am inaugurat terenul. Acum avem 58 de membri, în general oameni de afaceri străini din jumătatea de vest a ţării şi în acest an vom găzdui 17 competiţii“, explică Nicolae Ursu. Majoritatea turneelor sunt sponsorizate de firme cu greutate. De altfel, în ultimii ani este o adevărată modă, mai ales printre brandurile care încearcă să se poziţioneze ca embleme ale rafinamentului şi eleganţei, să-şi pună numele pe competiţii de golf. Volvo, Maserati, Toshiba sau Banca Transilvania sunt unele dintre mărcile care au ales cele câteva terenuri de golf din ţară pentru a se promova.
 
Foste lacuri şi vechi păşuni Clubul „Lac de Verde“ de la Breaza, de exemplu, va organiza, în acest an, turnee susţinute financiar de JW Marriott, Carlsberg sau BMW. El este, de altfel, datorită locaţiei, unul dintre favorite, atât pentru sponsori, cât şi pentru pasionaţii de golf. Patronul Elvila, Viorel Cataramă, directorul general al ING România, Mişu Negriţoiu, sau actorul Lucian Viziru sunt printre obişnuiţii locului.
Potrivit Alexandrei Popescu, directorul de marketing de la „Lac de Verde“ (numele vine de la faptul că zona era, iniţial, plină de mici lacuri), clubul are în acest moment peste 120 de membri şi este vizitat lunar de circa 200 de jucători. În ceea ce priveşte un anunţ mai vechi privind înfiinţarea unei alte locaţii, tot în judeţul Prahova, „se lucrează în această direcţie“, ne-a comunicat Alexandra Popescu.
Apărut pe harta de profil în 2006, terenul din Recaş (Timiş) este rodul perseverenţei unui român, Dan-Liviu Tite, plecat de mai bine de două decenii în Germania. În 1991, acesta a înfiinţat, la Augsburg, un teren de golf ce s-a dovedit un succes, aşa că s-a gândit că o afacere de acest gen ar merge şi în apropiere de Timişoara, unul dintre polii economici ai României. Locaţia are 34 de hectare şi este amenajată pe o fostă păşune a Comtim.
Proiecte pe bandă rulantă
Dar cel ce se vrea cel mai frumos club de golf din România este încă pe planşetele proiectanţilor. La câţiva kilometri de Capitală, la Zurbaua, lângă pădurea Buftea, vor începe anul acesta lucrările la un teren cu 18 cupe (găuri). Complexul va mai avea un teren de antrenament, cu şase găuri, sediul Asociaţiei Golf&Country Club Bucharest, terenuri de tenis, un hotel de patru stele, magazine, un centru de sănătate şi un ansamblu rezidenţial cu circa 300 de locuinţe. Potrivit Arinei Smigelschi, directorul general al developerului, Swiss Golf & Leisure Development SA, lucrările de proiectare sunt în mare parte finalizate şi se negociază acum pentru adjudecarea lucrărilor de execuţie. „Investiţia de până acum se cifrează la circa 1,5 milioane de euro, iar cea totală ar putea ajunge la 80 de milioane de euro“, spune ea. Proiectul de lângă Bucureşti concurează cu două iniţiative din judeţul Braşov. Prima, cea de la Poiana Braşov, este rezultatul unui parteneriat public-privat. Terenul de golf de aici va avea 18 găuri, dispuse pe 43,5 hectare, iar compania luxemburgheză Vertaria lucrează deja la „rough grading“ - săpături şi nivelări ale terenului. Cel de-al doilea proiect din zonă este localizat în apropiere de Perşani, pe DN1 Braşov-Făgăraş şi foarte aproape de un viitor nod al autostrăzii Braşov-Borş, pe un teren de 120 de hectare. „Terenul este viabilizat din punct de vedere urbanistic, în sensul că a fost elaborat un PUZ şi au fost obţinute toate avizele şi acordurile necesare. Proiectul are două componente: terenul de golf propriu-zis, cu 18 găuri, şi un ansamblu rezidenţial, cu 500 de parcele de teren pentru construcţii“, spune Radu Crăciun, CEO al Braşov Logistic Park SA. Compania, care este dezvoltator primar, a cheltuit până în prezent circa 2,5 milioane de euro, iar cei care vor achiziţiona proiectul (dezvoltatorul secundar) ar mai trebui să investească încă aproximativ 15 milioane de euro. O istorie zbuciumată
PREMIERĂ Se spune că prima lovitură de crosă dată pe un teren de golf din România i-a aparţinut Regelui Ferdinand, în 1923, prima femeie care a făcut acest lucru fiind Regina Maria. Şi preşedintele primului club de golf a fost un membru al familiei regale: principele Nicolae. CRIZĂ Înainte de război, cel mai important teren era cel din Băneasa, urmat de cel din Sinaia. Doar una din cele cinci locaţii antebelice a supravieţuit (parţial şi cu o pauză de aproape două decenii) epocii comuniste, care vedea golful drept un sport capitalist. PROFESORUL Cel mai cunoscut jucător şi profesor de golf din România este Paul Tomiţă, care a jucat până la 90 de ani. El i-a învăţat golf pe cei din familia regală, dar şi pe copiii liderilor comunişti. Golf în parc
Înainte să vină comuniştii, era cea mai modernă locaţie pentru golf din Estul Europei. Am pierdut jumătate din găuri atunci când s-a înfiinţat Parcul Herăstrău. De exemplu, unde este roata mare acum era înainte «cupa 17». George Luţă, profesor de golf, Clubul Diplomatic
 
Proiect lângă Bucureşti Investiţia de până acum e de 1,5 milioane de euro, iar cea totală, cuprinzând infrastructura, terenul de golf, sediul clubului, hotelul de patru stele şi ansamblul rezidenţial, ar putea ajunge la 80 de milioane de euro. Arina Smigelschi, director general, Swiss Golf & Leisure Development SA
 
Momentan, pe ultimul loc pe o piaţă imatură Dacă în ultimii ani am reuşit să atenuăm o bună parte a diferenţelor care ne separă de ţările vecine şi mai ales de cele din vestul Europei, la capitolul golf stăm în continuare foarte prost. „Estul continentului are o piaţă a golfului imatură, oferind doar două procente din numărul total de terenuri şi doar un procent din numărul total de jucători înregistraţi în Europa.
 
Această subdezvoltare este cauzată în principal de faptul că golful a fost un sport interzis în perioada socialistă în majoritatea ţărilor din regiune“. Aceasta este principala concluzie a unui studiu realizat de KPMG în 2006. Într-adevăr, doar 134 din cele peste 6.000 de terenuri europene omologate se află în estul continentului, în timp ce rata de practicare a acestui sport la nivelul populaţiei (unde sunt cam 40.000 de jucători înregistraţi) este de circa douăzeci de ori mai mică în fostele ţări comuniste faţă de Occident. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că, la începutul anilor ‘90, erau în est numai zece terenuri şi vreo 2.000 de practicanţi.
În prezent, nu mai puţin de 68 dintre cele 134 de terenuri existente (adică mai mult de jumătate din total) se află în Cehia. Faţă de 1990, numărul acestor locaţii a crescut aici de circa opt ori, iar numărul jucătorilor înregistraţi a crescut de cincisprezece ori. România se află, din păcate, la polul opus. Cu numai trei terenuri de minimum nouă găuri şi puţin peste 200 de practicanţi, ţara noastră se târâie la coada plutonului. Spre ruşinea noastră, Slovenia, o ţară cu o populaţie egală cu a Bucureştiului, are nouă terenuri şi 7.500 de jucători înregistraţi. Chiar şi Bulgaria este cu un pas înaintea noastră la acest capitol. Experienţa vecinilor noştri le poate spune multe celor care anunţă, în ultima vreme, investiţii semnificative în complexe de golf. De exemplu, 13% din terenurile din Europa de Est au 27 de găuri şi chiar mai mult, alte 47% având 18 găuri, cele cu numai nouă găuri fiind în minoritate. De asemenea, 80% din terenurile din regiune au proprietari privaţi, doar 13% fiind în mâinile statului. Nu în ultimul rând, 93% din terenurile din estul continentului sunt orientate spre profit, procent pe care autorii studiului KPMG îl apreciază ca fiind foarte mare în comparaţie cu alte regiuni. Dintre membrii cluburilor din fostele ţări comuniste, 51% sunt bărbaţi, 235 sunt femei, 16% sunt minori, iar 9% sunt companii (rată mult mai mare decât în Vest, explicabilă prin costurile ridicate ale practicării acestui sport, comparativ cu veniturile). Studiul a mai descoperit că, deşi puţine, terenurile de golf din Est nu sunt folosite nici pe departe la maxima capacitate. În medie, fiecare teren găzduieşte 59 de runde pe zi, faţă de 106 în Europa de Nord, iar rata de utilizare a fost calculată de experţi la circa 20%. Şi la taxele aplicate membrilor apar diferenţe între Est şi Vest: aşa numita „initiation fee“ medie este de 2.400 de euro (cu un maxim de peste 4.000 de euro în Cehia), iar cotizaţia anuală medie este de circa 728 de euro (din nou Cehia este pe primul loc, cu o taxă anuală medie de 2.000 de euro) - mai mici decât în Franţa sau Marea Britanie, dar, paradoxal, mai mari decât în Danemarca sau Suedia. Nici aşa-numitele „green fees“ - taxele de joc, de care de cele mai multe ori membrii sunt scutiţi, nu sunt tocmai mici. În weekenduri, în estul Europei nivelul mediu al acestora (54 de euro) este mai mare decât cel din nordul continentului (39 de euro) sau din Marea Britanie şi Irlanda (48 de euro). Cât şi cum câstigă terenurile de golf BANI Structura medie a veniturilor pentru un teren cu 18 găuri din estul Europei este, conform KPMG: 36% din taxele membrilor, 18% din taxele de joc, 17% din vânzarea mâncărurilor şi băuturilor, 29% din alte surse (magazin propriu, sponsorizări, reclame pe teren etc.). AFACERI Acelaşi studiu a stabilit că, în medie, veniturile anuale ale complexurilor de golf est-europene se situează la circa 680.000 de euro, iar costurile de operare medii sunt de 590.000 de euro (din care costurile salariale înseamnă aproximativ 30% pentru un personal mediu de 25-30 de angajaţi). PROFIT În concluzie, profitul mediu brut se învârte în jurul a 90.000 de euro pe an (sau 15% din cifra de afaceri), nivel care face ca circa 80% din managerii intervievaţi să preconizeze investiţii (în special în extinderi şi renovări) în viitorul apropiat.

Serge de Morée 27/07/2007 19:22

http://ddata.over-blog.com/xxxyyy/0/26/51/18/format-standard.pdf
 

Adrian BERINDE 06/04/2007 08:31

Offre générale pour des terrains en Roumanie

Oferta generala pentru terenuri in Romania:

Oradea :

35.000 m² – rezidential P+10, si comercial – 245E/m²

7000 m² – rezidential P+12 – 400E/m²

70.000 m² – rezidential P+8 si comercial – 150E/m²

500.000 m² – rezidential P+8 si mai mult in functie de proiect – un nou cartier – 50E/m²

Cluj

31.000 m² - 3S+P+11 – cu proiect si toate aprobarile – 19.000.000 Euro in oras, zona f buna

110.000 m² – cartier la 1,5 km de centrul Clujului, front pe artera principala, rezidential si comercial  – 200E/m²

Targu Mures

250.000 m² –mall si rezidential, front artera principala, in oras – 65E/m²

75.000 m² + 20.000 m² langa  – rezidential si comercial, front artera 4 benzi – 200E/m²


Constanta

73.000 m² – pt birouri sau centru logistic, depozite dar se poate si rezidential, spate la gara – 85E/m²

94000 m² – langa Delfinariu, FS f bun, pret – 500E/m²


Sfantu Gheorghe

5000 m² – aprobat comercial, depozit toate autorizatiile, central – 80E/m²

2 magazine universale S+P+2+M (Covasna si Sf Gheorghe) – cu chiriasi – banci, telefonie etc, suprafata la sol 1600m² fiecare – se pot prelua chiriasii – pret 15.000.000 Euro amandoua

Brasov

92.000 m² – proiect rezidential 2S+P+16, toate aprobarile – 1300 E/m² neg

37.000 m² – 2S+P+4 aprobat PUD – cartier rezidential – 345E/m²

9600 m² – aprobat P+22 – 620E/m²

Pitesti

4000m² – rezidential si comercial, semicentral – 550E/m²

Calimanesti

6400 m² – rezidential si comercial – 120E/m²


Craiova

68.000 m² – comercial si rezidential, front la drum principal – 370E/m²

336000 m² – comercial si posibilitate cartier rezidential – 220E/m²


Timisoara

ST= 12.000 m² Terenul este bun plentru constructii de blocuri sau servicii. Pret 350 euro/m²

Intravilan, 28.000 m² , cu front la drum national, gaz, current, canal, FS = 91 ml Pret 120 euro/m².

Teren bun pentru constructii , servicii, showroom-uri, hale depozitere, etc

Teren intravilan situate vis-à-vis de magazinul Real, la sensul giratoriu pe stanga pe sensul de iesire din Timisoara spre Arad. ST – 8.990 m², are utiltati si certificate de urbanism pentru suplermarket-uri sau mall si servicii. Pret 380 euro/m².

16.831 m², intravilan fara constructii, cu toate utilitatile, bun pentru constructii locuinte, blocuri , servicii etc pret 475 euro/m²

Teren situat la intrarea in orasul Nadlac, jud Arad spre vama cu Ungaria, cu front la drum national.

Suprafata de 11 ha.

Bun pentru supermarket-uri, servicii, hale depozitare etc

Pret 5,5 euro/m²

In Timisoara la sensul giratoriu din Calea Sagului cu Str. Resita si B-dul 16 Decembrie.

Suprafata de 7.300 m².

Pret 830 euro/m².

Foarte bun pentru constructie blocuri inalte, hoteluri, banci etc.

Suprafata 4,6 ha, FS 90ml, intravilan, toate utilitatile, la iesire din Timisoara Pret 45E/m²

2,51 ha Intravilan la cateva sute de metri de centura, si de autostrada

Pret: 65 E/m² neg

pret zona 70 -90 E/m²


Bacau

11 ha – central, rezidential si comercial – 150E/m²

3,5 ha – central, langa autogara, rezidential si comercial – 160E/m²


Bucuresti centrale

500 m² – Piata Coposu, FS 17 ml – 1.100.000 cu estensie la 750m²

540 m² – str Frumoasa, FS 22,5 ml, CUT 2,5 POT 65% - P+5 – Pret 3100E/m²

640 m² – str Ferdinand, CUT 3, POT 70% - P+5 – Pret 2100E/m²

780 m² – spate ministerul Justitiei, FS dublu CUT 3, POT 70% Pret 2100E/m²


Bucuresti

30000 m² Pipera, proiect 53 vile si 5 cladirii servicii comerciale aprobat, toate utilitatile, Front stradal Pret: 110E/m²

9,5 ha – zona Tunari, langa noua autostrada Buc-Brasov pret 20E/m²

Adrian BERINDE (taurusab_ch@yahoo.fr)

Ursu Cristinel 19/02/2007 12:37

Bucurestiul este un oras facut pentru trasuri, din care cauza strazile sunt, in general, prea inguste si, mai ales, fara locuri de parcare. S-a construit haotic, fara sa se tina seama de necesitatile din viitor si fara un plan de dezvoltare bine pus la punct. Pe vremea odiosului era si greu. Din aceste cauze parcarea - nu numai in centru - este o adevarata aventura, iar circulatia un infern. Pentru fluidizarea circulatiei s-au creat multe sensuri unice, care mai mult te impiedica sa ajungi le destinatia dorita. Acum se incearca ceva, dar sunt discutii mari intre primari si consiile din primarii. Fiecare au interese proprii din care cauza se aproba putine propuneri. (Trebuie sa se voteze si de primari si de consilieri). Sunt in curs unele lucrari care nu erau in totalitate necesare. In schimb primariile se ocupa de borduri. Intai s-au schimbat cele vechi din granit, cu altele nu mai stiu din ce. Apoi s-a constatat ca noile borduri nu sunt bune si s-au scos pentru a fi inlocuite de vechile borduri din granit. Si se mai petrec si alte aberatii.De exemplu o firma asfalteaza si dupa cateva zile o alta, sau chiar aceeasi, sapa in acelasi loc din diverse motive. Hai ca iti mai spun si alta data despre altele! Cristi

Articles Récents

Concours